Situat în partea de nord a judeţului Giurgiu, oraşul Mihăileşti este aşezat pe malul drept al râului Argeş, pe şoseaua naţională Bucureşti – Alexandria, la 22 km de capitală.
În componenţa oraşului Mihăileşti intră şi localităţile Tufa, Popeşti, Novaci şi Drăgănescu.
Localităţile vecine sunt: Buturugeni şi Bulbucata (la vest), Iepureşti (la sud), Adunaţii Copaceni (la sud–est şi est), Cornetu (la nord, localitate care face parte din judetul Ilfov).
Teritoriul din zona satului Popesti, locuit cândva de strămoșii daci, păstrează mărturie urmele a ceea ce a fost odată Argedava, azi rezervație arheologică.
Mihăileştiul a fost atestat documentar pentru prima dată acum 500 de ani, de către Mihai Viteazul. Aparținea boierului Mihalesci. Ultimul boier ce a deținut așezarea se numea Călinescu, iar conacul său străjuiește încă malul stâng al Argeșului.
În urmă cu peste 30 de ani, în timpul Comunismului, s-a construit lacul de acumulare de pe râul Argeș, prin strămutarea unui sat întreg, cu cimitir cu tot. Barajul construit era primul pas în realizarea Canalului Dunăre-Marea Neagră. Lacul e o atracție pentru cei interesați de pescuit vara. Este unul dintre cele mai mari lacuri artificiale din Europa, iar în timpul construcției, prin excavare, au fost scoși la lumină sute de arbori uriași, aproape intacți, aparținând unei ciudate păduri preistorice. Copacii, îngropați la 10-15 m adâncime, aveau 12-14m lungime și 1,5m diametru. Erau atât de bine conservați că până și coaja și frunzele se puteau distinge ușor. Savanți din Bremmen și Kiel, Germania au estimat, prin datare cu carbon C-14, că arborii au 5300 ani vechime. S-au identificat specii de stejar, salcie, plopi, unele conifere. Explicația savanților ar fi aceea că, acum 10.000-20.000 de ani, această parte a Europei a suferit inundații catastrofice, ce s-au repetat periodic la interval de mii de ani, prin topirea ghețarilor, la sfârșitul Erei Glaciare.
Satul Tufa de azi a fost odinioara inima orașului. Acolo a fost construită prima școală în 1904.